”Onorat public, stimați reprezentanți ai mass-media,
Astăzi 27 martie, se împlinesc 105 ani de la Unirea Basarabiei cu România. O zi istorică,
sărbătorită mai mult sau mai puțin de către cetățenii Republicii Moldova, dar aproape
deloc sărbătorită de către toate guvernările de până acum. Pe 27 martie, 1918, Sfatul
Țării, reunit în ședință, a votat Actul Unirii Basarabiei cu România cu o majoritate
incontestabilă de voturi. Ținem să menționăm că la baza creării Sfatului Țării, dar și la
procesul propriu-zis al unificării celor două state românești atunci, a stat Partidul Național
Moldovenesc, partid fondat de către Pan Halippa, Ion Pelivan, Daniel Ciugureanu,
Vladimir Herța, Vasile Stroescu, Matei Donici și alți mari fruntași intelectuali ai neamului
românesc. Astăzi, noi, tinerii și urmașii acestora, cu onoare, responsabilitate și
determinare, ducem mai departe Partidul Național Moldovenesc, unicul partid politic
istoric din Republica Moldova. Astăzi – rescriem istoria!
Menționăm că Sfatul Țării a fost prima instituție democratică din istoria modernă a
Moldovei din stânga Prutului și este un simbol important al luptei noastre pentru
libertate și independență. Această instituție a fost creată la 21 noiembrie 1917, și a avut o
contribuție vitală în obținerea autonomiei față de Rusia, la crearea Republicii
Democratice Moldovenești și la Unirea cu România. Sfatul Țării a reprezentat sacrificiul
politic suprem al înaintașilor noștri. Vorbim de sacrificiu, pentru că majoritatea
covârșitoare dintre ei au plătit cu viața pentru deciziile politice pe care le-au luat în acea
perioadă. Chiar dacă unii au avut grijă să-i șteargă din istorie, noi iată că nu le uităm nici
numele, nici realizările și vrem să le aducem un tribut și un manifest de recunoștință prin
acțiunea noastră de astăzi.
Așadar, astăzi, noi, Partidul Național Moldovenesc venim cu o petiție către Președintele
Parlamentului Republicii Moldova, domnul Igor Grosu, prin care solicităm ca Parlamentul
Republicii Moldova să-și schimbe oficial denumirea în Sfatul Țării, un simbol al
democrației și al demnității noastre naționale. Această schimbare de nume va sublinia
importanța pe care o acordăm valorilor noastre naționale și va reprezenta un simbol
puternic al unității noastre ca popor.
Denumirea de Sfatul Țării transmite un mesaj puternic de unitate, solidaritate și
conexiune cu poporul. Aceasta evidențiază faptul că Parlamentul nostru este
reprezentativ pentru întreaga populație a țării noastre și că scopul său este de a servi
intereselor comune a întregului nostru popor, indiferent de etnie, condiție socială și
viziuni politice.

Există multe exemple de denumiri specifice ale altor Parlamente din întreaga lume care
inspiră și susțin această idee. De exemplu, Parlamentul Japoniei este numit Kokkai, adică
Dieta Națională, Israel – Knesset, Irlanda – Oireachtas, Germania: Bundestag, Ucraina:
Rada, Franța: Assemblée Nationale, Rusia: Duma de Stat, Serbia: Narodna Skupștina,
adică Adunarea Națională, Grecia: Vouli Ton Ellinon (Adunarea Națională a Greciei),
Estonia: Riigikogu, Lituania: Seimas, și multe alte țări, care-și cinstesc trecutul și care
oferă o conotație cu adevărat națională instituțiilor sale parlamentare.
În lumina acestor exemple și a importanței istorice a Sfatului Țării, solicităm
Parlamentului Republicii Moldova să ia în considerare redenumirea instituției
parlamentare în Sfatul Țării. Acest pas ar consolida identitatea noastră națională și ar
crește considerabil imaginea și demnitatea instituției parlamentare.
Am observat în ultima lună mai multe acțiuni din partea majorității parlamentare și a
președintelui Parlamentului, prin care s-a făcut dreptate și s-a pus în față adevărul istoric
privind limba română, dar și alte chestii legate de identitatea noastră românească
incontestabilă. Nu vrem să credem că sunt doar niște mișcări politice populiste, menite să
crească ratingul puterii, ci avem convingerea că în sfârșit, Republica Moldova are o clasă
politică cu mult curaj, gata să repare greșelile trecutului nostru dificil, gata să contribuie
la dezvoltarea demnității noastre naționale, gata să promoveze valorile și să pună la loc
de cinste măreața lucrare a înaintașilor noștri datorită cărora astăzi mai vorbim
românește, mai gândim românește și mai simțim românește aici, la Chișinău, în Republica
Moldova. De aceea mizăm cu adevărat pe buna intenție a deputaților și îi îndemnăm să
rescriem împreună istoria – să aducem Sfatul Țării acolo unde îi este locul. Până și strada
pe unde se face accesul în curtea Parlamentului se numește Sfatul Țării. E nevoie doar de
voință politică.
Să nu uităm nicio clipă că suntem aici datorită oamenilor curajoși care au luptat pentru
libertatea noastră și pentru dreptul nostru de a vorbi limba română și de a gândi liber
după atâția ani în care aceste lucruri au fost practic interzise . Într-o lume în care trecutul
este adesea uitat și ignorat, trebuie să ne amintim de eforturile și sacrificiile celor care
ne-au precedat.
În încheiere, sperăm că Parlamentul va lua act de petiția noastră, iar solicitarea Partidului
Național Moldovenesc va deveni solicitarea comună a partidelor de centru dreapta cu
viziuni românești și europene din Republica Moldova. Pentru că lucrurile cu adevărat
frumoase se fac doar împreună, cu unitate și încredere. Că despre asta e ziua de astăzi 27
martie – despre unitate. În continuare vom depune toate eforturile politice și civice
pentru a face dreptate pentru Sfatul Țării și a-l aduce acolo unde îi este locul. Cu cât mai

repede, cu atât mai bine. Pentru că mai urmează încă alte multe lucruri mărețe de făcut.
Trebuie să rescriem istoria. În numele și în cinstea străbunilor noștri!
Vă mulțumesc.”