Ce fel de țară construim cu media 5,42

Colegului nostru Ivan Faina a analizat ordinele de înmatriculare la buget, după primul tur al admiterii, în cinci dintre cele mai mari universități din Republica Moldova: USM, UTM, ASEM, USMF și UPSC „Ion Creangă”. Datele celor aproximativ 2.700 de tineri admiși prin concurs general arată mai mult decât rezultatele unei sesiuni de admitere. Ele indică profesiile în care tinerii mai văd un viitor și domeniile care, deși sunt declarate strategice de stat, nu mai reușesc să-i atragă pe absolvenții cu rezultate bune.

Cea mai mare medie minimă a fost înregistrată la Stomatologie, în cadrul USMF: 9,86. La celălalt capăt al clasamentului se află Informatica de la USM, unde s-a intrat la buget cu media 5,42.

Între aceste două cifre încape o mare parte din politica educațională a statului.

Cine va construi țara?

Cele mai îngrijorătoare rezultate apar la specialitățile de care depind infrastructura, agricultura, industria și serviciile publice:

• Căi ferate, drumuri și poduri – 6,05;
• Horticultură și viticultură – 6,00;
• Tehnologii digitale în fabricație – 5,99;
• Mașini și instalații frigorifice – 5,76;
• Ecologie și protecția mediului – 5,61;
• Chimie – 6,35;
• Biologie – 6,16;
• Matematică – 6,37;
• Asistență socială – 5,99;
• Geografie – 5,80.

La UTM, cele mai mari medii minime nu au fost înregistrate la inginerie, ci la Contabilitate – 9,22 și Marketing – 9,14. Economiștii i-au depășit pe ingineri chiar la universitatea tehnică. În același timp, autoritățile vorbesc despre drumuri moderne, digitalizare, agricultură performantă, industrializare și protecția mediului. Întrebarea ridicată de aceste rezultate este simplă: cu cine vor fi realizate toate aceste proiecte peste zece sau douăzeci de ani?

Tinerii aleg viitorul, nu declarațiile Guvernului

Ivan Faina subliniază că situația nu este vina absolvenților și nici a profesorilor care i-au pregătit. Tinerii fac un calcul rațional: compară salariile, condițiile de muncă și perspectivele profesionale. Dacă o specialitate oferă un loc bugetar, dar nu promite o carieră stabilă și bine remunerată, gratuitatea studiilor nu este suficientă. Republica Moldova investește miliarde în drumuri, clădiri și renovări. Aceste investiții sunt necesare, însă betonul nu poate înlocui oamenii. Un drum poate fi inaugurat în doi ani, dar formarea unui inginer bun, a unui agronom sau a unui profesor durează mult mai mult. 

Putem construi școli moderne, dar avem nevoie de profesori care să intre în clase. Putem reabilita drumuri, dar avem nevoie de ingineri care să le proiecteze și să le întrețină. Investiția în infrastructură fără investiția în oameni nu înseamnă dezvoltare durabilă. Datele analizate provin doar din primul tur. O parte dintre candidații cu medii mari așteaptă și rezultatele admiterii în România, unde pot beneficia de burse, cazare și perspective profesionale mai atractive. După retrageri și redistribuirea locurilor, mediile finale ar putea fi chiar mai mici.

Analiza integrală a lui Ivan Faina trebuie să deschidă o discuție serioasă despre legătura dintre educație, salarii și prioritățile economice ale statului.

Bugetul achită studiile. Media de admitere arată însă cât valorează, în ochii unui tânăr, viitorul oferit de profesia respectivă. Iar atunci când răspunsul este 5,42, nu mai avem doar o problemă de admitere. Avem o problemă de țară.