PNM despre Restart în educație: controlul școlilor se mută la minister. Progresul elevilor rămâne fără ținte clare

Reforma „Restart în educație”, care începe să fie aplicată din 2027, transferă decizii esențiale despre școli de la autoritățile locale către structuri subordonate Ministerului Educației și Cercetării. Partidul Național Moldovenesc consideră că o asemenea concentrare de competențe trebuie justificată prin rezultate concrete pentru elevi, garanții împotriva politizării și reguli clare de finanțare. Analiza realizată de Ivan Faina, membru PNM responsabil de domeniul educației, arată că aceste întrebări rămân insuficient clarificate.

Cadru universitar cu 14 ani de experiență, Ivan Faina a examinat, potrivit documentării sale, peste 120 de documente și peste 5.000 de pagini: legea adoptată, versiunile proiectului, avizele instituțiilor, documentele bugetare, datele statistice și evaluările internaționale. A comparat modificările Codului educației și modele de administrare din șapte țări.

Din această analiză rezultă o problemă fundamentală: legea detaliază transferul puterii administrative, fără să stabilească explicit rezultatele educaționale pentru care noua administrație va răspunde.

Ce putere primesc noile agenții

Începând cu 1 ianuarie 2027, atribuțiile de fondator pentru școlile primare, gimnaziile, liceele și instituțiile speciale din raioane trec la agenții teritoriale pentru educație, create de Guvern și subordonate ministerului. Chișinăul, Bălțiul și Găgăuzia intră în noul sistem din 2028, cu un regim distinct pentru autonomie.

Conform analizei, directorul agenției este numit de ministru, după concurs, pentru un mandat de cinci ani. Agenția aprobă numărul de clase și schema de personal, încheie contractul cu directorul școlii, evaluează instituția și poate decide reorganizarea sau închiderea acesteia, cu avizul ministerului.

Această schimbare are consecințe directe pentru comunități. Consiliile raionale pierd instrumente de decizie, iar autoritatea asupra rețelei școlare se concentrează într-un sistem coordonat de minister.

Concursul pentru funcție nu este, singur, o garanție împotriva politizării. Sunt necesare criterii publice, decizii motivate, posibilități efective de contestare și o evaluare care să poată verifica independent activitatea administrației.

Problemele reale ale sistemului nu demonstrează automat că soluția aleasă este cea potrivită

Analiza lui Ivan Faina recunoaște slăbiciunile actualelor direcții raionale: capacitate administrativă insuficientă, funcții neocupate și diferențe mari între teritorii. Datele examinate confirmă și rezultate mai slabe în școlile foarte mici.

PNM consideră necesară rezolvarea acestor probleme. Ministerul trebuie însă să demonstreze de ce transferul școlilor către agențiile sale va produce rezultate mai bune.

Un exemplu relevant este scăderea ratei de promovare a examenelor de gimnaziu după introducerea monitorizării externe. Potrivit analizei, această monitorizare a fost realizată în cadrul administrativ existent. Ea arată importanța unei evaluări credibile, dar nu demonstrează că schimbarea fondatorului este condiția necesară pentru îmbunătățirea educației.

La fel, rezultatele slabe ale școlilor mici susțin necesitatea intervenției asupra rețelei școlare. Ele nu justifică, prin ele însele, concentrarea tuturor competențelor la minister.

Cine verifică autoritatea care administrează și evaluează?

Analiza semnalează că ministerul evaluează direct școlile din 2024. Prin Restart, structurile subordonate aceluiași minister primesc și atribuții de administrare.

Această suprapunere cere garanții suplimentare. Dacă aceeași structură instituțională coordonează școala și îi apreciază performanța, cum sunt identificate propriile erori de administrare? Cine poate verifica dacă o decizie de reorganizare este justificată și dacă sprijinul promis școlii a fost oferit?

Ivan Faina constată că șase dintre cele șapte țări analizate au un evaluator al școlilor separat de minister. Comparația nu impune copierea unui model, dar obligă autoritățile să explice alegerea făcută și mecanismele de control prevăzute.

Finanțarea nu poate rămâne la nivelul unei posibilități

Transferul competențelor este însoțit de modificarea veniturilor și a circuitului de finanțare. Potrivit calculelor Ministerului Finanțelor, prezentate în documentele examinate de Ivan Faina, aplicarea reformei ar urma să reducă veniturile a 18 raioane cu un total de 44,9 milioane de lei în 2027. Ministerul a solicitat prevederea unui mecanism de compensare a acestor pierderi anticipate.

Analiza arată însă că legea lasă deschisă posibilitatea instituirii mecanismelor de sprijin, fără o obligație explicită de compensare.

Argumentul că „banii urmează competența” trebuie susținut prin calcule transparente: ce venituri se transferă, ce cheltuieli dispar și ce obligații rămân autorităților locale. Mai ales în condițiile în care clădirile școlilor rămân în proprietatea acestora.

O reformă cu efecte bugetare certe trebuie să ofere soluții de finanțare certe.

Tranziția trebuie pregătită pentru copii, profesori și comunități

Analiza identifică neclarități privind numărul agențiilor, personalul, bugetele și calendarul transferului. Semnalează și necesitatea clarificării responsabilității pentru transportul școlar în perioada de tranziție.

Aceste întrebări trebuie rezolvate înainte de implementare. Transportul elevilor, continuitatea serviciilor și gestionarea bunurilor școlare depind de atribuții precise și de instituții pregătite să le exercite.

Totodată, trebuie evitată confundarea măsurilor legislative: reorganizarea celor 73 de instituții din 2026 are la bază Legea nr. 21/2026. Restart transferă atribuțiile de fondator începând cu 2027. Sunt intervenții diferite, care trebuie explicate și evaluate distinct.

Ce solicită PNM

Pe baza analizei lui Ivan Faina, PNM solicită Ministerului Educației și Cercetării și Guvernului:

• publicarea numărului agențiilor, a amplasării, efectivelor și bugetelor acestora;
• prezentarea calculelor financiare și a mecanismelor de compensare pentru autoritățile locale afectate;
• stabilirea expresă a responsabilității pentru transportul școlar și continuitatea serviciilor;
• garanții verificabile împotriva politizării numirilor și a deciziilor privind școlile;
• un mecanism credibil de evaluare a administrației și de contestare a deciziilor;
• indicatori publici, cu valori inițiale și ținte pentru 2029, privind progresul elevilor și reducerea diferențelor dintre școli.

Legea nu modifică direct curriculumul, manualele, norma didactică sau salariile profesorilor. Aceasta nu exclude eventuale beneficii ale unei administrări mai bune, dar pune în sarcina ministerului obligația de a demonstra cum vor apărea aceste beneficii.

Din 2027, ministerul primește mai multă putere asupra școlilor. PNM cere ca această putere să fie însoțită de obiective măsurabile și de răspundere publică. Copiii nu pot fi puși să aștepte rezultatele unei reforme pe care autoritățile nu le-au definit.

Articol elaborat pe baza analizei lui Ivan Faina, membru PNM responsabil de domeniul educației.