PNM a identificat contradicția care putea taxa diaspora

Partidul Național Moldovenesc a identificat în proiectul politicii fiscale pentru anul 2027 o contradicție care putea permite impozitarea cu 12% a moștenirilor și donațiilor primite de cetățenii moldoveni cu statut fiscal de nerezident. Formațiunea a semnalat public problema, a confruntat explicațiile ministrei Finanțelor cu textul documentului și a cerut modificarea prevederii înainte de aprobarea proiectului.

Victoria Belous a respins inițial criticile printr-un mesaj intitulat „STOP FALS”, afirmând că măsura îi vizează numai pe cetățenii străini. Ulterior, ministra a recunoscut că formularea trebuie clarificată și a confirmat că textul proiectului va fi modificat.

Contradicția identificată în proiect

Proiectul politicii fiscale pentru 2027 propunea completarea articolului 71 din Codul fiscal, referitor la veniturile nerezidenților obținute din Republica Moldova. În această categorie urma să fie inclus „patrimoniul primit cu titlu de donație sau de moștenire”. Pentru veniturile nerezidenților, proiectul prevedea aplicarea cotei de 12%. În același timp, articolul 20 litera i) din Codul fiscal stabilește că patrimoniul primit prin donație sau moștenire de persoanele fizice care sunt cetățeni ai Republicii Moldova reprezintă o sursă de venit neimpozabilă. Analizând împreună aceste prevederi, Partidul Național Moldovenesc a constatat că proiectul nu delimita clar cetățenii străini de cetățenii moldoveni care locuiesc peste hotare și au statut fiscal de nerezident.

Problema era importantă deoarece cetățenia și rezidența fiscală sunt noțiuni diferite. Un cetățean al Republicii Moldova stabilit în străinătate poate fi nerezident fiscal dacă nu întrunește condițiile de domiciliu și prezență prevăzute de legislație. Prin urmare, utilizarea termenului general „nerezident” putea crea incertitudine inclusiv pentru membrii diasporei.

12 august: PNM cere retragerea prevederii

Pe 12 august 2026, după examinarea proiectului, formațiunea a cerut Guvernului Tofan să retragă prevederea care putea conduce la impozitarea cu 12% a bunurilor moștenite sau primite prin donație de moldovenii din diasporă. În demersul public al partidului s-a arătat că doi copii ai aceleiași familii nu trebuie tratați fiscal diferit doar pentru că unul locuiește în Republica Moldova, iar celălalt muncește peste hotare. O casă, un apartament sau un teren lăsat de părinți copiilor reprezintă patrimoniul acumulat de familie, nu un venit care trebuie impozitat diferit în funcție de locul în care trăiește moștenitorul. Partidul a atras atenția și asupra faptului că riscul unui tratament discriminatoriu pe criteriu de rezidență fusese invocat în procesul de avizare. Cu toate acestea, formularea problematică fusese menținută în proiect.

Solicitarea adresată Guvernului a fost preluată de presă în aceeași zi.

Victoria Belous răspunde cu „STOP FALS”

După semnalarea publică a problemei, ministra Finanțelor a apărut într-un videoclip cu mesajul „STOP FALS”. Victoria Belous a afirmat că Guvernul nu intenționează să impoziteze moștenirile cetățenilor Republicii Moldova din diasporă. Potrivit explicației sale, modificarea ar fi urmat să se aplice exclusiv cetățenilor străini care nu au statut fiscal de rezident în Republica Moldova. Poziția ministrei a fost relatată de NewsMaker.

Replica nu rezolva însă contradicția identificată. În proiect nu apărea formularea „cetățeni străini”, invocată de ministră. Documentul folosea termenul „nerezidenți”. Președintele Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a confruntat public explicația Victoriei Belous cu textul proiectului și cu definițiile din Codul fiscal. Acesta a arătat că rezidența fiscală nu se stabilește în funcție de pașaport și că inclusiv un cetățean moldovean poate avea statut de nerezident. Dacă intenția Ministerului Finanțelor era să taxeze numai cetățenii străini, această delimitare trebuia introdusă expres în proiect. O explicație oferită într-un videoclip nu poate înlocui textul unei norme fiscale.

13 august: Ministerul revine cu explicații

A doua zi, Ministerul Finanțelor a publicat o clarificare suplimentară. Instituția a invocat articolul 20 din Codul fiscal și a dat asigurări că moștenirile primite de cetățenii Republicii Moldova vor rămâne neimpozabile, inclusiv atunci când beneficiarii locuiesc peste hotare. Ministerul a explicat că modificarea articolului 71 ar trebui să se aplice numai persoanelor care nu sunt cetățeni moldoveni și care, în același timp, au statut fiscal de nerezident. Această precizare confirma însă esența problemei semnalate: limitarea la cetățenii străini nu era formulată explicit în proiectul publicat.

Explicațiile administrației nu sunt suficiente într-un domeniu precum legislația fiscală. Dacă o normă urmează să se aplice numai unei anumite categorii de persoane, categoria respectivă trebuie definită fără echivoc în textul legii.

Ministra admite necesitatea modificării

Ulterior, Victoria Belous a recunoscut că formularea a provocat confuzie și a vorbit despre o comunicare defectuoasă. Ministra a confirmat că versiunea finală a proiectului va conține un text mai clar. Astfel PNM surprinde schimbarea de poziție: după ce criticile fuseseră catalogate drept falsuri, necesitatea modificării proiectului a fost admisă chiar de conducerea Ministerului Finanțelor.

Forma finală a proiectului va fi verificată

Anunțarea unei corectări reprezintă un rezultat important, dar procesul nu este încheiat. Formațiunea va urmări dacă versiunea finală a politicii fiscale pentru 2027 va exclude expres de la impozitare moștenirile și donațiile primite de cetățenii Republicii Moldova, indiferent de rezidența lor fiscală.

Cetățenii plecați peste hotare nu trebuie penalizați atunci când moștenesc bunurile părinților. Diaspora trebuie tratată cu respect și echitate, iar garanțiile fiscale trebuie scrise clar în lege, nu explicate ulterior prin videoclipuri.